1.COMPETENTA MATERIALA

Competenta materiala este criteriul cu ajutorul caruia se stabileste care dintre organele judiciare de grade diferite pot solutiona anumite cauze. Din punctul de vedere al competentei materiale, judecatoriile au competenta generala. În raport de acest criteriu, au fost stabilite în competenta judecatoriei anumite cereri. Astfel, cererile pe care le formulati în materie civila al caror obiect are o valoare ce nu depaseste 5 miliarde lei, precum si cele de împarteala judiciara, cererile în materie succesorala, cererile neevaluabile în bani precum si cele privind materia fondului funciar, inclusiv cererile de drept comun formulate de tertii vatamati în drepturile lor prin aplicarea legilor în materia fondului funciar, sunt de competenta judecatoriei. La judecatorie introduceti si cererile referitoare la relatii de familie si acte de stare civila, respectiv cereri de divort, cereri privind obligatia legala de întretinere, încredintarea si stabilirea domiciliului minorului din afara casatoriei, cereri având drept obiect încuviintarea purtarii numelui de catre copilul minor si înregistrarea ulterioara a nasterii minorului, cereri privind anularea, completarea si rectificarea actelor de stare civila, stabilirea paternitatii copilului din afara casatoriei, actiunea în tagada paternitatii copilului nascut din casatorie si contestarea recunoasterii paternitatii. Cererile formulate în materie comerciala al caror obiect are o valoare de pâna la 1 miliard lei, precum si cererile privind emiterea somatiei de plata, potrivit Ordonantei de Guvern nr. 5/2001 si actiunile în anulare în aceasta materie pâna la 1 miliard lei, se solutioneaza tot de catre judecatorie. Aceasta instanta judeca si plângerile împotriva hotarârilor autoritatilor administratiei publice cu activitate jurisdictionala si ale altor organe cu astfel de activitate, în cazurile prevazute de lege, respectiv plângerile contraventionale si împotriva actelor administrative emise în cadrul procedurilor administrative prevazute de Legea nr. 18/1991. De asemenea, la judecatorie introduceti si cererile formulate în orice alte materii date prin lege în competenta lor, cum sunt: cereri privind punerea sub interdictie, declararea disparitiei si a mortii, cereri de acordare a personalitatii juridice a asociatiilor de proprietari, conform Legii nr. 114/1996, cereri având drept obiect lamurirea întelesului, întinderea sau aplicarea dispozitivului propriei hotarâri, cereri privind completarea propriilor hotarâri în cazul omisiunii pronuntarii asupra unui capat de cerere, asupra unei cereri conexe sau incidentale. Anumite cereri pot fi introduse direct la tribunal, respectiv: cele pe care le formulati în materie comerciala al caror obiect are o valoare de peste 1 miliard lei, precum si procesele si cererile în aceasta materie al caror obiect este neevaluabil în bani. Tribunalul solutioneaza si cererile în materie civila al caror obiect are o valoare de peste 5 miliarde lei, conflictele de munca, cu exceptia celor date prin lege în competenta altor instante, procesele si cererile în materie de contencios administrativ, în afara de cele date în competenta curtii de apel, cererile în materie de creatie intelectuala si de proprietate industriala, cererile privind încuviintarea, nulitatea sau desfacerea adoptiei, cererile pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare savârsite în procesele penale si cererile având drept obiect recunoasterea si încuviintarea executarii silite a hotarârilor date în tari straine. Totodata, tribunalul verifica legalitatea si temeinicia solutiilor pronuntate de judecatoriile din raza sa de competenta. Astfel, tribunalul este si instanta de control judiciar, respectiv instanta de apel si de recurs. Ca instanta de apel, tribunalul judeca apelurile pe care le declarati împotriva hotarârilor pronuntate de judecatorii în cererile de divort, în cererile privind filiatia si raporturile personale dintre parinti si copiii minori, în cererile de împarteala judiciara, cu exceptia celor care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului. Cererile de recurs care pot fi solutionate de tribunal privesc hotarârile pronuntate de judecatorii, care potrivit legii, nu sunt supuse apelului, de exemplu: în cererile de stabilire majorare, reducere si sistare a obligatiei de întretinere, cererile privind masurile asiguratorii, plângerile împotriva proceselor verbale de constatare si sanctionare a contraventiilor. De asemenea, tribunalul judeca si cererile în orice alte materii date prin lege în competenta lui, cum sunt: contestatia în anulare si revizuirea îndreptate împotriva propriilor hotarâri, cererile de îndreptare a greselilor materiale din propriile hotarâri si încheieri, conflictele de competenta dintre 2 judecatorii din circumscriptia sa teritoriala. Pe lânga rolul de instanta de control judiciar, curtea de apel are rolul si de prima instanta. În acest sens judeca procesele si cererile pe care le formulati în materie de contencios administrativ privind actele autoritatilor si institutiilor centrale. Ca instanta de apel, curtea de apel judeca apelurile pe care le declarati împotriva hotarârilor pronuntate de tribunale în prima instanta. La curtea de apel, ca instanta de recurs, puteti introduce recursurile declarate împotriva hotarârilor pronuntate de tribunale în apel sau împotriva hotarârilor pronuntate în prima instanta de tribunale, care potrivit legii, nu sunt supuse apelului, precum si în orice alte cazuri expres prevazute de lege. De asemenea, curtea de apel judeca si cererile în orice alte materii date prin lege în competenta lor, respectiv conflictele de competenta dintre doua tribunale, sau între un tribunal si o judecatorie din raza sa teritoriala, cererile de recuzare a tuturor judecatorilor de la un tribunal, cererile de îndreptare a greselilor materiale din propriile hotarâri si încheieri.

2.COMPETENTA TERITORIALA

Competenta teritoriala este criteriul cu ajutorul caruia se stabileste care dintre organele judiciare de acelasi grad pot solutiona anumite cauze. Din punct de vedere al competentei teritoriale, de regula, cererea se introduce la instanta în raza careia domiciliaza pârâtul. În situatia în care acesta are domiciliul în strainatate sau nu are domiciliul cunoscut, cererea se poate depune la instanta resedintei sale din tara, iar daca nici aceasta nu este cunoscuta, la instanta domiciliului sau resedintei reclamantului. În cazul în care, în afara de domiciliul sau, pârâtul are, în mod firesc, o îndeletnicire profesionala, sau detine una sau mai multe asezari agricole, comerciale sau industriale, cererea se poate face si la instanta locului acelor asezari sau îndeletnici, dar numai pentru obligatiile patrimoniale ce decurg sau care se pot executa în acel loc. Cererea împotriva unei persoane juridice de drept privat se face: - la instanta sediului ei principal; - la instanta locului unde ea are reprezentanta pentru obligatiile ce urmeaza a fi executate în acel loc sau care izvorasc din acte încheiate printr-un reprezentant al acesteia sau din fapte savârsite de acesta. Daca cererea de chemare în judecata se introduce împotriva unei asociatii ori societati fara personalitate juridica, aceasta se depune la instanta de la domiciliul persoanei care are calitatea de presedinte sau director al asociatiei sau societatii, ori la instanta de la domiciliul oricareia dintre asociati. Cererile împotriva statului, directiilor generale, regiilor publice, caselor autonome si administratiilor comerciale se pot face fie la instantele din municipiul Bucuresti, fie la cele din resedinta judetului unde domiciliaza reclamantul. Atunci când mai multe judecatorii din circumscriptia aceluiasi tribunal sunt competente sa judece cererile mai sus mentionate, acestea se introduc în municipiul Bucuresti la Judecatoria Sectorului 4 sau la judecatoria din localitatea de resedinta a judetului. Când cererea este formulata împotriva mai multor pârâti, poate fi depusa la instanta competenta pentru oricare din acestia sau la instanta competenta pentru oricare dintre debitorii principali (când exista obligatii accesorii). De la regula generala sunt prevazute si anumite exceptii, privind introducerea cererii si la alte instante decât cea în raza careia se afla domiciliul pârâtului. Astfel, daca se solicita executarea, anularea sau rezilierea unui contract, cererea poate fi introdusa la instanta locului prevazut în contract pentru executarea obligatiei. Daca obiectul cererii îl constituie acordarea de despagubiri în materie de asigurare, cererea se poate face la instanta în circumscriptia careia se afla domiciliul asiguratului, bunurile asigurate sau locul unde s-a produs accidentul. În cazul cererilor ce izvorasc dintr-o cambie, cec sau bilet la ordin, competenta este instanta locului de plata, iar pentru cererile ce privesc obligatii comerciale, competenta este instanta locului unde obligatia a luat nastere sau aceea a locului platii. În afara de instanta de la domiciliul pârâtului, cererea poate fi depusa si la instanta de la domiciliul reclamantului pentru cererile formulate de ascendenti/descendenti pentru pensie de întretinere la instanta de la locul savârsirii faptului ilicit pentru cererile privind angajarea raspunderii civile delictuale si la instanta de la locul savârsirii contraventiei pentru plângerile contraventionale. O situatie speciala priveste cererea referitoare la bunurile imobile unde este stabilita expres instanta la care aceasta urmeaza sa fie depusa, respectiv instanta în circumscriptia careia este situat imobilul. Daca imobilul se afla în raza de competenta a mai multor instante, cererea se introduce la instanta de la domiciliul sau resedinta pârâtului, daca acestea se afla în vreuna din aceste circumscriptii. În caz contrar, cererea se depune la oricare din instantele în raza carora este situat imobilul. În materie de mostenire, pentru cazurile expres prevazute de lege, competenta revine instantei de la cel din urma domiciliu al defunctului. În materie comerciala, pâna la sfârsitul lichidarii în fapt, cererea se introduce la instanta locului unde societatea îsi are sediul principal, iar în materia reorganizarii judiciare si a falimentului, cererea se depune la tribunalul în circumscriptia caruia se afla sediul principal al debitorului. Pe lânga rolul de instanta de control judiciar, curtea de apel are rolul si de prima instanta. În acest sens judeca procesele si cererile pe care le formulati în materie de contencios administrativ privind actele autoritatilor si institutiilor centrale. Ca instanta de apel, curtea de apel judeca apelurile pe care le declarati împotriva hotarârilor pronuntate de tribunale în prima instanta. La curtea de apel, ca instanta de recurs, puteti introduce recursurile declarate împotriva hotarârilor pronuntate de tribunale în apel sau împotriva hotarârilor pronuntate în prima instanta de tribunale, care potrivit legii, nu sunt supuse apelului, precum si în orice alte cazuri expres prevazute de lege. De asemenea, curtea de apel judeca si cererile în orice alte materii date prin lege în competenta lor, respectiv conflictele de competenta dintre doua tribunale, sau între un tribunal si o judecatorie din raza sa teritoriala, cererile de recuzare a tuturor judecatorilor de la un tribunal, cererile de îndreptare a greselilor materiale din propriile hotarâri si încheieri.